„SĂNĂTATEA ESTE O STARE PE DEPLIN FAVORABILĂ ATÂT FIZIC, MENTAL CÂT ȘI SOCIAL, ȘI NU DOAR ABSENȚA BOLILOR SAU A INFIRMITĂȚILOR” - ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII (OMS)

ROLUL ALIMENTAȚIEI PENTRU SĂNĂTATE

Alimentația este o componentă a stilului de viață, alături de activitatea fizică, sănătatea mintală și somnul, având un rol esențial în promovarea și menținerea sănătății.

Alimentația asigură substanțele nutritive (proteine, glucide, lipide, minerale și vitamine) necesare pentru îndeplinirea funcțiilor vitale în organism, prin susținerea structurii membranelor celulare (proteine și lipide), prin participarea la metabolismul energetic (lipide și carbohidrați), la sinteza enzimelor (proteine), hormonilor (lipide) și a acizilor nucleici ADN și ARN.

Totodată, substanțele nutritive susțin protecția antioxidantă (vitamine, minerale), un răspuns imunitar adecvat (vitamine, minerale, carbohidrați-polizaharide, proteine), susțin structura și funcțiile sistemelor nervos (vitaminele B1, B6, fosfolipide) și osteo-articular (calciu, fosfor, vitamina D3), participă la menținerea vederii normale (carotenoide), previn apariția cariilor (calciu, fluor, vitamina D3) etc.

Utilizarea alimentelor în scop medical are rădăcini încă din antichitate, dovezile fiind textele egiptene, grecești și române care descriu beneficiile consumului unor alimente în diferite afecțiuni. Hippocrate, care a fost cel mai vestit medic al Greciei antice, îndemna, încă de acum 2500 de ani: „Alimentele voastre să fie medicamente şi medicamentele voastre să fie alimente”, pentru ca mai târziu romanii, prin poetul latin Iuvenal să vorbească despre „Mens Sana în Corpore Sano" („O minte sănătoasă într-un corp sănătos”), exprimând necesitatea de a menține o stare bună atât fizică, cât și mintală.

În era marilor descoperiri geografice, datorită navigărilor lungi pe mări și oceane, marinarii sufereau și chiar mureau adesea de scorbut. În anul 1747, chirurgul scoțian James Lind a făcut un experiment alimentar pe grupuri mici de marinari, observând că rămâneau sănătoși cei care consumau portocale și lămâi, descoperind astfel că citricele ajutau la prevenirea scorbutului. Ulterior s-a demonstrat faptul, că scorbutul este o boală cauzată de deficiența de vitamina C, care se găsește în citrice.

Explicația științifică pentru povestirile în care bătrânii îndemnau femeile însărcinate să introducă un cui de fier într-un măr, iar a doua zi să mănânce mărul, a fost găsită mult mai târziu, în anii 1950-1960 când s-a demonstrat că acidul ascorbic (vitamina C) din măr transformă fierul într-o formă biodisponibilă care, fiind consumată odată cu mărul, asigură o profilaxie a anemiei cauzată de deficitul de fier.


PRIMELE SUPLIMENTE ALIMENTARE

Primele suplimente alimentare sub formă de comprimate și capsule au fost produse la începutul secolului XX.

În anii 1930, au apărut primele suplimentele pe bază de ulei de pește pentru a furniza acizi grași Omega-3.

În prezent, gama de suplimente alimentare a crescut considerabil, incluzând un număr foarte mare de substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic, într-o varietate de forme de prezentare și de administrare.


BAZELE LEGISLATIVE PRIVIND SUPLIMENTELE ALIMENTARE

În SUA, bazele legislative privind suplimentele alimentare au fost stabilite după dezbateri îndelungate între Food and Drug Administration (FDA), producători și consumatori. „Dietary Supplement Health and Education Act of 1994” cuprinde reglementările privind suplimentele alimentare și menționează clar faptul că suplimentele alimentare sunt alimente, nu medicamente.

În România, în anul 2000 Ministerul Sănătății a emis primul act legislativ legat de suplimente alimentare: Norma din 13 decembrie 2000 privind utilizarea suplimentelor de hrană.

În Uniunea Europeană, actul legislativ inițial, specific pentru suplimente alimentare, a fost " Directive 2002/46/EC of the European Parliament and of the Council” din 10 iunie 2002.

Legislaţia Uniunii Europene privind suplimentele alimentare a fost aplicată treptat şi în țara noastră, începând din 2002 fiind adoptate mai multe acte normative, printre care amintim:

  • În 2002 a fost publicată OUG 97/2002 care a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 57/2003 care a inclus și articole specifice referitoare la suplimente alimentare.
  • În anul 2007, când România a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1069/2007, s-a transpus aproape integral în legislația națională Directiva UE 46/2002.
  • În prezent, Legea 56/martie 2021 stabileşte cadrul legal referitor la suplimentele alimentare, dar aceasta încă nu dispune de Normele de aplicare.

PROVOCĂRILE OMULUI MODERN

În epoca contemporană, păstrarea unui stil de viață sănătos a devenit un laitmotiv, fiind un obiectiv la care aspirăm cu toții, dar care este tot mai greu de îndeplinit.

Internetul și alte inovații tehnologice au oferit produse și servicii care ne ușurează viața, dar au adus și o serie de efecte negative. Conectarea permanentă la tehnologie adaugă noi factori de stres, cum ar fi FOMO (Fear of Missing Out) adică teama de a nu rata un e-mail, un apel, de a nu fi la curent cu noutățile de ultimă oră prin intermediul mediului online. Fenomenul FOMO și în general dependența de tehnologie ne afectează negativ atât fizic, prin inducerea unui stil de viață sedentar, cât și psihic, prin izolarea și diminuarea interacțiunii umane, care pot induce depresie, anxietate, tulburări ale somnului etc.

Răbdarea și timpul pentru a ne bucura în tihnă chiar și de micile plăceri ale vieții, cum ar fi mesele în familie, au devenit un lux pe care puțini oameni și-l permit.

Pentru a face față acestui ritm de viață extrem de solicitant, alegem adesea alimente de tip fast food sau ultra-procesate care conțin întotdeauna cantități mari de sare, zahăr, grăsimi săturate adăugate pentru a avea un gust bun, un aspect plăcut și o valabilitate foarte mare.

Aceste alimente au conținut caloric mare, însă adesea un conținut nutrițional mic, fiind foarte sărace în nutrienții necesari organismului.

Alimentația dezechilibrată este una dintre cauzele bolilor cronice ale omului modern, cum ar fi diabetul, afecțiunile cardiovasculare, gastro-intestinale, ale sistemului imunitar și cancerul, care au o incidență și prevalență în creștere.

În acest context, suplimentele alimentare pot avea un rol important în asigurarea unei nutriții echilibrate, prin completarea alimentației cu nutrienți, în doze recomandate de medici sau de consultanți de specialitate (ex.: consultanți în fitoterapia științifică, experți în nutriție etc).

Astfel, chiar dacă nu înlocuiesc o alimentație și un mod de viață sănătos, suplimentele alimentare pot fi aliați importanți în susținerea sănătății organismului.